Simţim nevoia, din când în când, să ne răsfăţăm cu ceva; unii îşi iau un ceas de zeci de mii de euro; alţii îşi fac o cană de lapte cu scorţişoară şi miere, într-o zi geroasă de sfârşit de iarnă. Care-i mai câştigat, decideţi voi.
Ideea e că o cană aburindă este tentantă, nu numai când ţi-e frig; te poate îmbia la o discuţie cu un prieten, poate însoţi serialul preferat sau îţi poate fi un aliat nepreţuit într-o zi geroasă. Folosiţi orice scuză, dar beţi ceva bun şi sănătos, măcar o dată pe zi.
 |
S-ar putea să vă rămână în gât J |
Da, dar o cană de… parcă merge combinată şi cu ceva bun. În ultimul an am devenit expertă în dulciuri, ceva ce acum un an mi se părea imposibil. Când încerca cineva să-mi dea o reţetă, urechile mele se astupau, iar creierul respingea orice informaţie legată de prăjituri. De ce? Habar n-am! De lene, de teama de a încerca ceva nou, din ideea de a nu deveni o soţie casnică, veşnic cu tava plină de prăjiturele (cam aşa m-aş descrie anul ăsta J). Asta până ce stomacul, stăpânul nostru, al tuturor, a început cu grevele prelungite împotriva chimicoaselor din comerţ. Acum câteva luni muream de poftă să mănânc plăcintă cu mere; într-un final, a trebuit să cer o reţetă şi să mă aventurez în bucătărie. Acum o fac cu ochii închişi (plăcinta). Da, nu avem ce face, trebuie să ne acceptăm aşa cum suntem, aşa cum maturizarea ne cere să fim. Viaţa ne schimbă şi uşurinţa cu care îmbrăţişăm schimbarea ne uşurează traiul. Teama de schimbare, de maturizare este firească, dar, cu cât mai repede înţelegem că schimbarea poate fi un lucru bun, cu atât mai bine pentru noi.
Revenind la căni aburinde, fie că beţi un ceai plin cu de toate pentru sănătate, cafea sau lapte cu miere pentru calmarea nervilor, faceţi din acest moment al zilei un ritual plăcut, alegeţi-vă o cană care vă este dragă, un loc în care să vă cuibăriţi şi, după caz, un prieten bun cu care să împărtăşiţi momentul. Un răsfăţ simplu, ieftin, dar de mare efect pentru suflet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu